COSTACHE NEGRUZZI (1808-1868)

 

 

Biografie

Născut în Trifeştii Vechi (astăzi Hermeziu), din apropiera Prutului, lângă Iaşi este fiul lui Dinu Negruţ, de origine răzăşească, ajuns boiernaş în rang de paharnic, şi al Sofiei Hermeziu. Şi-a început învăţătura în greceşte cu unul din dascălii greci mai cu renume pe atunci în Iaşi, iar româneşte învăţă singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum însuşi mărturiseşte într-un articol intitulat Cum am învăţat româneşte, foarte interesant pentru detaliile pe care le dă asupra metodelor întrebuinţate de profesorii din acea vreme.

Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i deşteaptă gustul pentru literatură şi cu un emigrant francez de la care ia lecţii de limba şi literatura franceză. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822.Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând astfel viaţa politică, cum făceau toţi fiii de boieri pe atunci.În acest timp publică câteva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), şi câteva nuvele, care făcură mult efect. Îndemnat de scrierile patrioţilor de peste munţi, studie istoria şi dădu la lumină Aprodul Purice ca un fel de protestare indirectă la adresa domnului şi boierilor din timpul său.Ales, în 1837, deputat de Iaşi în Obşteasca obişnuită adunare, instituită de Regulamentul Organic, apoi ca funcţionar superior, şi ca director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri), se arată pătruns de idei liberale şi doritor de progres. În 1840 este ales primar al oraşului Iaşi. Negruzzi nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămâne retras din afacerile statului, reintrând numai mai târziu ca judecător, ca membru în Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanţelor, ca deputat şi ca epitrop la Sf. Spiridon.

Se stinge din viaţă la 24 august 1868, şi este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeştii Vechi.

OPERE

In 1823 viitorul scriitor traduce „Mnemon” de Voltaire.

In 1824 traduce „Prostia Elenei” de Marmontel

In 1829 scrie nuvela romantica „Zoe”.

In 1835 e facut postelnic

Tot in acest an publica traducerea melodramei „Treizeci de ani sau viata unui jucator de carti” de V.Ducange si M.Dinaux.

in 1837 este ales deputat al judetului Iasi.

Publica „anecdotul” Aprodul Purice si citeva traduceri din V.Hugo, Al.Dumas si A.Puskin.

in 1839 publica „Reteta”, „Catacombele Monastirii Neamtului”, „Riga Poloniei” si „Printul

Moldaviei” s.a

In 1840 este ales primar al orasului Iasi si e numit codirector al Teatrului National, alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. In „Dacia literara” publica nuvela istorica „Alexandru Lapusneanu”, vad lumina tiparului „O alergare de cai”,

„Fiziologia provintialului” s.a.

In 1841 apare scrisoarea „Slavonisme”. Impreuna cu Mihail Kogalniceanu publica „200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti”.

In 1842 publica in „Albina romaneasca” scrisoarea „Pacala si Tindala”.

In 1844 in revista „Propasirea” sunt publicate 4 scrisori negruzziene despre limba. Vede lumina tiparului nuvela „Toderica”, traduce din satirele lui Antioh Cantemir.

In 1845 apare nuvela „Sobieskii si romanii”. In „Romania literara” a lui V.Alecsandri publica scrisoarea „Un protesT de la 1826”.

In 1857 devine membru al Divanului Domnesc. Publica volumul „Pacatele tineretelor”.

 

PARERI CRITICE

„Dar intii de toate, Negruzzi e un mare prozator, fara inventie, marginit la anecdota si memorii’’(George Calinescu)

 

Avramescu Nicoleta

 

 

Published in: on Noiembrie 10, 2009 at 7:35 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://ingeniumliteratura.wordpress.com/2009/11/10/costache-negruzzi-1808-1868/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: