Despre poezie, pretutindeni…

Poezia pentru mine inseamna fragmente deosebite prin diferite structuri care ne poftesc, pe noi cititorii, sa intram in atmosfera pe care ele o creeaza. Randurile sunt treptele pe care daca le cobori, vei intra intr-un vis plin de scanteie.

In cazul meu, trebuie sa marturisesc ca prima poezie citita a fost lectura obligatorie. Eram in clasa a II-a. Am observat ca citirea si recitirea unei poezii este un bun exercitiu de memorie. Pentru mine o poezie este mult mai importanta decat un text epic oarecare.

Intelegerea unei poezii implica citirea sufletului poetului respectiv. Noi trebuie sa ne aflam in aceeasi stare in care se afla si poetul. Citirea unei poezii are un efect extraordinar de rapid si de complex pentru a ma introduce in lumea reveriei, ma relaxeaza. Eu citesc o poezie cu o anume intonatie pe care insasi poezia mi-o cere s-o folosesc.Poeziile au ritm si muzicalitate, iar unele au si rima.

Inainte consideram ca o poezie scurta este lipsita de frumusete deoarece credeam ca multe lucruri nu puteau fi spuse in atat de putine cuvinte. Documentandu-ma, am aflat de interesanta poezie numita haiku. Aceasta poezie este foarte populara in Japonia si nu numai. Deobicei ea este alcatuita din 17 silabe. Interesant despre aceasta poezie este faptul ca daca incerci sa compui o asemenea poezie in alta limba decat japoneza, haiku isi pierde definitia. In japoneza toate sunetele ce formeaza alfabetul au aceeasi lungime si astfel haiku isi pastreaza ritmul impus din timpuri stravechi. De obicei subiectele se refera la: natura, palnte, flori, insecte. Ca un exemplu:

Viata mea toata:

Frunze purtate de vant

In prag de toamna.

In concluzie, as mai adauga faptul ca poezia in sine reprezinta o tresarie, un falfait de aripa, un moment de splendoare umana, a naturii. Consider ca fiecare om isi picteaza singur poezia.

Poezia I :

Viata mea toata:

Niciodata nu ma voi plictisi de joc

Chiar si in ger cumplit…

Inspiratia tot va mai fi,

Dar eu ma mai joc si cu un foc,

La final ajungand in zapada

Si stingandu-ma pe loc.

Poezia II :

Haide sa incepem un drum

Al cararii pierdute

In varf de munte

Cu grija pentru a nu da de fum. -> cred ca-i rima imbratisata din cate imi aduc aminte..

Aflandu-ma aproape de M-tii Predeal

Vazui in deal

Unde se varsa memoriile

Un prunc stergandu-si lacrimile…-> aici e rima imperecheata…

si o alta poezia pe care am scris-o ca sa va amuzati umpic..ii despre mine:

Colo sus, in varf de bloc

Sta Ankuta, ce noroc..

Cu Danut cel viteaz

Stie mate si e tot timpul treaz

Foaie verde, ger cumplit

Si engleza a venit

Prin mamica ce bine o stie

Hai noroc si bucurie !

Barbulescu Anca, XU

Published in: on Martie 1, 2010 at 1:48 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://ingeniumliteratura.wordpress.com/2010/03/01/despre-poezie-pretutindeni/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: